Accueil > Français > Sites historiques, archéologiques et légendaires. > Les sites archéologiques de ‘Ōpūnohu à Mo’orea > TE MAU TAHUA ’IHIPAPA NŌ ’ŌPŪNOHU, MO’OREA > TE MAU TAHUA ’IHIPAPA NŌ ’ŌPŪNOHU, MO’OREA

TE MAU TAHUA ’IHIPAPA NŌ ’ŌPŪNOHU, MO’OREA


TE FA’A NŌ ’ŌPŪNOHU , VAHI FAUFA’A RAHI NO TE HIRO’A TUMU

TE FA’A NO ’ŌPŪNOHU , VAHI FAUFA’A RAHI NO TE HIRO’A TUMU E fenua ’ā’ano mau o ’Ōpūnohu e te he’euri ato’a tei roto ’o ia i te mou’a auahi tahito. Ua rau te faufa’a e vai nei i teie vāhi : te vai ra te mau tahua ’ihipapa tahito, te mau tuha’a fenua fa’a’apu e te fa’a’amura’a ’ānimara, te fa’a’amura’a i’a, (...)



TE MARAE I NI’A I TE FENUA TI’I-RUA

TE MARAE I NI’A I TE FENUA TI’I-RUA E marae tei patuhia i ni’a i te fenua Ti’i-rua e ua hurihia i ni’a i Mou’a Roa. Te tau o teie marae Te fa’a’ite mai ra te mau mā’imira’a a R. Green i te mea ē ua nohohia teie vāhi e te ta’ata hou a’e te patura’ahia o te marae nei : e rave rahi te mau tāpa’o e (...)



AHU -Ō -MĀHINE

Ahu-ō-Māhine Ua patuhia teie marae i ni’a i te tahi tahua marae tahito i te area tenetere XVII. Ua mo’ehia te i’oa mātamua o te marae nei, ua topa-noa-hia i te i’oa o tō na fatu, ’oia ho’i o Māhine, te Ahu o Māhine. Aita atu e marae mai teie i roto i te fa’a nei Hoho’a noa ihoā ’o ia i te marae no te pae (...)



TE MARAE I NI’A I TE FENUA FARE-’AITO

TE MARAE I NI’A I TE FENUA FARE-’AITO Te vai ra te marae i ni’a i te fenua o Fare-’aito te vai maita’i noa ra teie marae tae roa mai i teie mahana. Ia au i te mau parau tahito, ua patuhia teie marae i muri a’e i te upo’oti’ara’a o te mau ari’i no Ha’apiti (o Mārama mā), i ni’a i tō ’Ōpūnohu (te (...)



TAHUA TE’A

TAHUA TE’A Te Heiva te’a E peu fa’ata’ahia teie na te mau tāne hui ari’i, te mau ’aito e te mau ra’atira. E rave-ato’a-hia na te mau peu varua i taua mau taime no reira e ’ite-ato’a-hia ai te mau marae i piha’i iho i taua mau tahua. Vāhi te’a Te fā ’o teie peu, ’oia ia te te’ara’a i te āteara’a hau (...)



TE MAU MARAE RI’I NOA E TE MAU TAHUA

TE MAU MARAE RI’I NOA E hāmanira’a ’ōhie noa ... O te ta’ata ra o Emory te ’aivāna’a ’ihipapa mātāmua o tei ’ite i teie mau huru marae na’ina’i o tā na i topa atu i te i’oa ra te mau hiero. O teie te huru marae pinepine roa a’e i Tahiti e i Mo’orea (ua hau i te hānere o tei tai’ohia i te fa’a no (...)



TE MAU MANU, TE MAU TUMU E TE MAU MARAE

TE MAU MANU, TE MAU TUMU E TE MAU MARAE I te rahura’a te atua Ta’aroa i te ao, ua ueue ’ōia i te mau huruhuru manu o tō na tino, ia riro te reira ’ei tumu rā’au, ’ei rā’au ne’e e te rā’au tāpi’i, ’ei ’aihere huru rau… Mai taua tau ra, ua fa’arirohia te mau huruhuru manu ’ei tao’a mana no roto mai i te iho o (...)



FA’ATENI NŌ TE MAU MARAE

FA’ATENI NŌ TE MAU MARAE ‘O te marae nei te mō’a ‘e te hanahana ō te fenua. ‘O te te’ote’ora’a īa ō te ta’ata nō teie mau fenua. ‘O tō te fenua īa ‘una’una te marae, e aora’i īa i pūpūhia nā te Atua. ‘Aore e ta’ata i ta’ahī noa i tō te tahi ‘ē ra marae, i ha’apa’o rā i tō rātou iho. Nō te marae tūpuna nei i (...)